Conform datelor de care dispune Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor,de la Bucuresti, pe teritoriul Republicii Moldova există peste 200 de locuri în care sunt înhumaţi ostaşi ai Armatei Române, căzuţi în războiul de eliberare a Basarabiei, între anii 1941 şi 1944.

Foarte multe dintre acestea nu sunt amenajate în nici un fel, după ce armata sovietică le-a călcat cu şenilele tancurilor, în 1944, iar autorităţile sovietice moldoveneşti au făcut tot posibilul să le scoată din atenţia populaţiei. Nici acum nu putem vorbi de o minimă atenţie pe care guvernul moldovean ar putea-o acorda cimitirelor ostaşilor români, de vreme ce se pun tot felul de piedici pentru amenajările lor.

Exista mai multe ONG-uri din România, care s-au interesat de soarta locurilor de veci ale ostaşilor români,între acestea numărându-se şi organizaţia GINTA LATINĂ, din Sângeorz-Băi şi Asociaţia Culturală România din inima mea Bistriţa. Ardelenii au readus mai multe cimitire ale ostaşilor români în atenţia opiniei publice, făcând diferite donaţii pentru amenajarea lor.

---

Asociaţia Culturală România din inima mea Bistriţa a donat Cimitirului Ostaşilor Români de la Ţiganca o Troiţă, sfinţită pe 25 octombrie 2004, de Ziua Armatei Române. În anul 2006 Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor, de la Bucureşti a reuşit să amenajeze locul de pe Dealul Epureni, re-botezându-l Cimitirul de Onoare de la Ţiganca. Un loc despre care copiii românilor ar trebui să înveţe la şcoală, în manualele de istorie.

---

În anul 2006,acelaşi ONG a reuşit, în colaborare cu Consiliul Mondial Român să doneze o altă troiţă comunei Nicolăieuca, din Raionul Orhei, sfinţită în data de 30 august 2006. Sunt aceştia paşi mici, este adevărat, pe un drum lung, lung.